Prev
Next
Orice concediu este reuşit dacă după ce te întorci încă rămâi cu gândul în urmă la ce a fost. Chiar dacă mersul cu maşina spre staţiunea Ulcinj nu a fost o aventură pe care să vreau să o repet, concediul în Muntenegru a fost unul reuşit. Nu mai ştiu de unde ne-a venit ideea de a merge în această ţară dar după ce am avut experienţa cu Croaţia acum câţiva ani şi după ce am ascultat părerile celor care au fost în Muntenegru am zis, de ce nu.
Cum am zis mai sus experienţa cu maşina a fost una neplăcută. Am plecat seara din Hunedoara urmând un traseu recomandat de GPS(IGo pe Android). Ne-am luat după el, chiar dacă este posibil ca eu să fi setat ceva greşit pe el şi am ajuns să mergem prin sate uitate de lume astfel încât timpul de deplasare în timp s-a mărit simţitor chiar dacă în kilometrii, drumul, poate a fost mai scurt decât varianta de a merge doar pe drumul european.
Nu mai ţin minte cânt am făcut dar în jurul amiezii, zilei următoare, am ajuns în oraşul Ulcinj după ce am trecut prin mai multe zone foarte frumoase. Am trecut prin locuri foarte frumoase începând cu o serie de chei spectaculoase cum nu am mai văzut unde am întâlnit şi graniţa dintre Serbia şi Muntenegru. Apoi am dat de un lac de dimensiuni colosale. Este vorba de lacul Skadar care este împărţit între Albania şi Muntenegru şi are aproximativ 400 km2. În continuarea drumului am ajuns aproape de litoral unde am dat de un tunel de peste 5 km. Exista varianta de a ocolii folosind o serie de serpentine care urcau şi coborau muntele în care este săpat tunelul. Poate ar fi fost spectaculoasa experienţă dar ne grăbeam să ajungem la destinaţie din cauza oboselii pe care o simţeam cu toţii.
Staţiunea este situată la malul mării Adriatica iar plaja este predominant stâncoasă. Exista o zonă în care, sub forma unui golf, se afla o plajă de nisip măricel. În celelalte zone ale staţiunii sunt doar stănci pe care cei care susţin turismul în zona le-au exploatat în mod foarte convingător. din loc în loc pe aceste stănci sunt multe spoturi în care fiecare şi-a amenajat, pe stânci, platforme care ţin câte două şezlonguri. Aceste zone amenajate au şi restaurant unde poţi servii masa sau să bei o băutură rece ca să te răcoreşti. Sunt multe astfel de locuri amenajate fără preţ de intrare doar cu plata închirierii şezlongului.
Cam aşa ne-am petrecut toate zilele cu excepţia unei când am plecat într-o mică plimbare cu maşina spre o zonă cu adevărat minunată. Este vorba de zona golfului Kotor. Este un golf pentru că are acces la mare dar arată ca un lac iar în jurului sunt munţi. Accesul se face tot printr-un tunel lung de câţiva kilometrii dar exista o variantă ocolitoare de 22 km. Combinaţia de lac şi munte întotdeauna m-a cucerit. Pentru această zonă am să las fotografiile să vorbească.
După 5 zile minunate ne-am întors acasă, folosind experienţa de la momentul în care am venit şi am ales un alt traseu mai reuşit. La intrarea în ţara m-am lipit şi de un radar, la sârbi, unde era d-nu miliţian care aştepta o şpagă în miez de noapte, chiar dimineaţa.